Agricultura românească a fost CONTAMINATĂ CU UN PESTICID CANCERIGEN, fabricat de un GIGANT AMERICAN.

903
0
DISTRIBUIȚI

Compania Monsanto, principalul producător de pesticide din România, a fost obligată să îi plătească unui grădinar american despăgubiri în valoare de 289 de milioane de dolari. Gigantul din industria agrochimică a fost acuzat că unul dintre insecticidele pe care le fabrică, Roundup, este cancerigen. Anul trecut, Monsanto a avut în România o cifră de afaceri de aproximativ 95 de milioane de euro. În acest context, Emil Dumitru, președintele uneia dintre cele mai mari asociații agricole din România, susține că nu există niciun motiv pentru consumatorii români să se îngrijoreze, că aceste produse sunt acreditate, chiar dacă asupra lor planează o mare umbră de îndoială. El este contrazis de un oficial din cadrul Ministerului Agriculturii, care, sub rezerva anonimatului, a susținut pentru „Evenimentul zilei” că Monsanto ne-a chimizat pământurile agricole la nivel industrial cu substanțe cancerigene, că la mijlloc este vorba despre acte criminale și că DIICOT ar trebui să se autosesizeze.

Monsanto a suferit o lovitură grea luna aceasta. După un proces, de-a lungul căruia avocații lui Dewayne Johnson (foto) au susținut că Monsanto știa și tăinuia faptul că produsul Roundup ar putea cauza cancerul, juriul Curții Supreme din San Francisco a dat un verdict extraordinar: compania trebuie să îi plătească grădinarului de 46 de ani, aflat pe moarte, daune în valoare de 289 de milioane de dolari. Sentința istorică dă astfel speranțe celor 5.000 de americani care au formulat plângeri asemănătoare cu cele ale lui Dewayne Johnson.

„Nu există birou unde să nu fie infiltrată compania Monsanto”

„Monsanto este de cel puțin 15 ani în România și asta din cauza lipsei de determinare a guvernului, care nu a realizat acte normative pentru a combate real autorizarea substanțelor. În prezent, Autoritatea Națională Fitosanitară, care de-abia de câțiva ani și-a încropit un laborator, dotat cu o tehnologie veche de 20 de ani, autorizează aceste pesticide. Autorizarea se face după ureche. Dacă presiunea politică e mare, lucrurile se mișcă rapid, se introduc produsele în consumul tehnologic. România a fost salvată, într-un fel, de integrarea în Uniunea Europeană. Până în 2007, Monsanto a băgat toate mizeriile posibile în terenurile noastre. Odată cu intrarea în UE ne-am supus automat unor reglementări, iar Monsanto nu a mai fost lăsată de capul ei. (…)Asta e atentat la siguranța națională, ceea ce se întâmplă după ’89. Dacă se face o plângere penală și dacă se apucă DIICOT-ul să studieze toate actele normative sau ordinele ministrului va constata că la mijloc este vorba de acte criminale. Însă nu le studiază nimeni, pentru că atunci când spui Monsanto prin minister nu există birou pe unde să nu fie infiltrată. Lucrurile sunt foarte grave, uitați-vă pe cifra de afaceri pe care a atins-o în România”, a declarat, sub rezerva anonimatului, un oficial din Ministerul Agriculturii pentru EVZ.

Două tipuri de solare: unul pentru producția proprie, altul pentru legumele de vânzare

Potrivit sursei noastre, aflăm că fermierii din Vidra, renumiți pentru legumele lor gustoase, sunt foarte conștienți de nocivitatea acestor pesticide. De aceea, aceștia au ajuns să-și construiască două tipuri de solare: unele mici, separate, pentru producția proprie, și altele mai mari, pentru produsele pe care le scot la vânzare.

Însă, când am discutat despre situația Monsanto din România cu Emil Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO, acesta ne-a declarat că românul nu ar trebui să se îngrijoreze cu privire la produsele Monsanto, că acestea sunt acreditate, că el însuși le folosește și că „n-are rost să comentăm pe niște date pe care EFSA le are în baza unor studii”

Producția ecologică din România, afectată de interesele Monsanto

Producția ecologică nu este o poveste. UE încurajează de 20 de ani producția ecologică, căci este mai prietenoasă cu mediul și mai sănătoasă pentru consumator, chiar dacă presupune, în primă fază, costuri mai mari decât cea convențională. Specialiștii susțin că avem un potențial extraordinar pe această nișă, pe care nu îl punem în valoare din cauza interesului marilor companii de a-și vinde pe bandă rulantă produsele. Mai mult decât atât, subvențiile acordate de Uniunea Europeană pentru conversia terenurilor și producțiilor în sistem ecologic sunt foarte valoroase, dar cum în România totul e programat să se întâmple invers decât normal, avem un procent extrem de mic de culturi ecologice.

În plus față de acestea, ni s-a precizat că soluțiile alternative au ajuns la un nivel atât de înalt încât rivalizează cu chimizarea Monsanto. De exemplu, pentru a nu se mai utiliza insecticide în cazul gândacului de cartof, fermierii pot folosi o altă specie de gândaci, care îl mănâncă. Practic, acest sistem alternativ care mizează pe lanțul trofic propune schimbarea unei paradigme învechite de agricultură cu una nouă, armonizată cu interesul țării.

De ce susțin fermierii români chimizarea

„Este o nișă de producție de luat în seamă, dar nu avem cum să asigurăm hrana celor 500 de milioane de locuitori ai Europei doar cu producția ecologică. Ușor-ușor va crește, dar în niciun caz nu se poate pune în discuție ca o alternativă la cultura convențională pentru că avem nevoie, întâi de toate, de un consumator care să aibă un venit pe măsură, produsele ecologice fiind obținute din producții mai mici, care angrenează multe resurse umane. Astăzi, noi utilizăm produse de protecție a plantelor cu gradul 4 de toxicitate, adică cele mai puțin toxice, nu cum se întâmpla înainte de Revoluție, când se foloseau produse de gradul 1 și 2. Nu putem să obținem, de exemplu, porumb în sistem ecologic atâta timp cât ne-ar trebui o resursă umană foarte mare, pe care nu o mai găsim și nici nu este dispusă să se angajeze. Plus de asta, gândiți-vă că suntem într-o competiție mondială, porumbul din România se întâlnește pe piață cu cel din America, al nostru este convențional, al americanilor poate să fie modificat genetic. Din păcate, trebuie să vă spun că, la nivel de percepție, consumatorul european asociază modificarea genetică cu o chestiune foarte rea. Practic, ca să înțelegeți diferența dintre o soia convențională și una modificată genetic, o soie convențională nu are inserată o rezistență într-o secvență de ADN, să zicem, la un erbicid care se numește glifosat și care odată aplicat lasă terenul curat de buruiueni, pe când pentru cea convențională trebuie să aplici 2-3 tratamente chimice ca să combați aceeași buruiană. Și, atunci, mă întreb retoric: care dintre cele două culturi este mai dăunătoare solului?”, a declarat Emil Dumitru, președinte AGRO PRO.

Specialiștii recomandă tratarea ecologică

În opoziție cu cele de mai sus, iată ce zice un specialist, cadru didactic, care a preferat să rămână anonim: „Referitor la organismele modificate genetic, țin să precizez că momentan nu avem studii care să demonstreze 100% că modificarea și consumarea acestor produse nu poate determina, în timp, modificări genetice inclusiv la animale și om. Astfel, este mai recomandat să tratezi friendly, adică în sistem ecologic, decât să modifici și să chimizezi planta. S-a dovedit, de asemenea, că prin utilizarea unor substanțe alternative, extrase din mediu, deci nu de sinteză, se pot obține producții mari”.

loading...
DISTRIBUIȚI