Detalii despre vizita lui Ceauşescu în Anglia făcute publice după 40 de ani. Regina Elisabeta s-ar fi ascuns într-un tufiş ca să scape de dictatorul român

808
0
DISTRIBUIȚI

În vara anului 1978, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu erau primiţi de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, într-una dintre cele mai fastuoase vizite externe ale dictatorului. Astfel, Ceauşescu a fost singurul român plimbat în caleaşca regală, alături de Elisabeta a II-a, care l-a primit pe covorul roşu la evenimentul organizat între 13 şi 16 iunie 1978. Delegaţia română era primită cu urale şi steaguri tricolore, iar presa britanică a scris numai cuvinte de laudă despre această vizită istorică. Tot despre istorie s-a discutat şi la banchetul din prima seară, conform culoriletrecutului.ro.

Robert Hardman, un istoric englez văzut printre cei mai importanţi biografi ai Casei Regale britanice, a publicat recent lucrarea „Queen of the World”, privitoare la viaţa şi activitatea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Unul dintre capitolele lucrării tratează vizitele diplomatice „exotice” pe care Regina le-a primit de-a lungul îndelungatei cariere. Un subiect central tratat de autor este episodul venirii la Palatul Buckingham a cuplului dictatorial român Nicolae şi Elena Ceauşescu, în iunie 1978. Vizita a surprins lumea occidentală, iar Hardman arată că preşedintele României a fost primit la Londra în schimbul angajamentului că va semna contracte în valoare de 300 de milioane de lire sterline cu industria aviatică din Marea Britanie. Potrivit lui Hardman, Casa Regală Britanică a fost sfătuită înainte de vizită, de către preşedintele Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, că ar fi bine să ascundă bunurile de valoare din apartamentele Palatului unde urma să fie găzduită delegaţia română. Giscard d’Estaing a transmis Angliei că oamenii din anturaju lui Ceauşescu au devastat apartamentele din Paris în care au locuit în timpul unei vizite a preşedintului român care avusese loc cu câteva luni în urmă. „Românii au plecat din apartamente cu orice putea fi deşurubat, incluzând vaze, lămpi, scrumiere sau obiecte de igienă din baie”, relatează Robert Hardman în lucrare. Oficialii responsabili cu invitaţii de la Palatul Buckingham ar fi ascuns, la indicaţiile reginei, periile de argint din Apartamentul Belgian, acolo unde a fost cazată delegaţia română. La masa oficială, Regina l-a tratat pe Ceauşescu cu un vin alb banal, şi nu cu soiurile cele mai fine aflate în pivniţele palatului. Mai târziu, Regina Elisabeta a II-a l-ar fi descris pe Ceauşescu, într-un cerc intim, cu sintagma „omuleţul acela înspăimântător”, iar în a doua zi a şederii la Palatul Buckingham a decis să-l evite, considerând că i-a fost de ajuns ce a văzut până atunci. Hardman mai relatează în lucrarea sa un episod întâmplat a doua zi dimineaţă, când Regina Elisabeta a II-a a ieşit să-şi plimbe câinii în grădina Palatului. L-a văzut pe Nicolae Ceauşescu apropiindu-se „ameninţător” de ea şi a decis să se ascundă după un tufiş pentru a nu fi nevoită să dea din nou ochii cu dictatorul român.

“Discursul reginei Elisabeta a II-a la banchetul din seara zilei de 13 iunie 1978

Domnule președinte,

Este o plăcere să vă urez dumneavoastră și doamnei Ceaușescu bun venit în Marea Britanie. Nu este pentru prima dată când veniți în țara noastră, dar sunt bucuroasă că de această dată ați venit în vizită de stat ca oaspete al meu la Palatul Buckingham.

Este interesant că România și Marea Britanie au făcut parte amândouă din Imperiul Roman. În anul 55 î.e.n. Iuliu Caesar a venit pe țărmurile noastre. În aceeași perioadă, în cealaltă extremitate a lumii romane, cetățeni și comercianți romani stabileau legături cu primul stat dac. Mai târziu, unii dintre soldații romani staționați în Anglia au fost recrutați din provinciile dunărene. Aceștia au fost primii noștri vizitatori români și poate că unii s-au așezat aici.

După timpurile romane popoarele noastre au dus o lungă și eroică luptă pentru afirmarea independenței lor. Noi, cei din Marea Britanie, suntem astăzi impresionați de poziția hotărâtă pe care ați adoptat-o pentru a susține această independență. Ca urmare, România deține o poziție distinctă și joacă un rol semnificativ în afacerile mondiale. Personalitatea dumneavoastră, domnule președinte, ca om de stat de renume mondial cu experiență și influență, este larg recunoscută.

Atât România, cât și Marea Britanie, doresc să slăbească încordarea și să îmbunătățească relațiile internaționale în Europa și în întreaga lume. Deși societățile noastre și sistemele de guvernământ sunt foarte deosebite, avem multe interese comune, iar relațiile noastre bilaterale s-au dezvoltat în mod remarcabil în cursul ultimilor 10 ani. Vizita la București a lui Sir Harold Wilson, în calitate de prim-ministru, în 1975, a constituit o piatră de hotar în creșterea înțelegerii reciproce. Declarația Comună semnată atunci a fost primul document bilateral de acest fel semnat după Conferința de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa și a reprezentat un exemplu al modului cum trebuie traduse unele principii și prevederi ale Actului final în acțiuni practice efective. În acest mod am demonstrat de ambele părți angajamentul nostru față de colaborarea pașnică între națiuni.

Cele două țări ale noastre fac comerț de multă vreme. În secolul al XVI-lea domnitorii Moldovei au exportat vite în Anglia prin Polonia și peste Marea Baltică, iar regina Elisabeta I a negociat un tratat care prevedea libera circulație a mărfurilor englezești în Moldova – un excelent exemplu de schimburi în ambele sensuri pe care se bazează orice comerț internațional sănătos. În prezent comerțul a devenit mai complex, iar noi ne bucurăm de excelenta colaborare cu țara dumneavoastră de mai mulți ani, în special în domeniul aviației.

Sperăm nu numai să lărgim comerțul existent, ci să și găsim noi forme de cooperare comercială și industrială, spre avantajul nostru reciproc. Însă contactele dintre țările noastre sunt, de fapt, mult mai largi. O expoziție privind 100 de ani de artă românească este prezentată acum la Somerset House, în timp ce noi am trimis o expoziție de acuarele de Turner la București. Și în domeniul sportului sunt încântată că echipa română de rugby va face un turneu în țara noastră. Și aici avem de învățat unii de la alții, căci multe mii de tineri din țara noastră caută acum să urmeze exemplul performanțelor strălucitei dumneavoastră tinere gimnaste Nadia Comăneci, ale cărei remarcabile demonstrații ne-au produs atâta plăcere.

Pe toate aceste căi țările noastre ajung să se cunoască mai bine, iar la aceasta ajută și marele număr de turiști britanici care ajung în România pentru a profita de clima de vară și minunatele peisaje ale țării dumneavoastră. Dacă oamenii de rând pot să se întâlnească și să se împrietenească, aceasta oferă un fundament trainic pentru înțelegere și colaborare internațională. Sperăm că tot mai mulți români vor veni în Marea Britanie. Ei vor fi foarte bineveniți.

EVZVezi acum oferta!
Domnule președinte, am vorbit despre o gamă largă de legături dintre România și Marea Britanie. Sper că acestea vor fi întărite datorită vizitei dumneavoastră și că prietenia dintre popoarele noastre va crește. Sunt încredințată, de asemenea, că vă va face amândurora plăcere șederea dumneavoastră în mijlocul nostru și că veți păstra amintiri plăcute.

Ridic paharul în sănătatea dumneavoastră, domnule președinte, a doamnei Ceaușescu și pentru prosperitatea și fericirea poporului român!

Toastul tovarășului Nicolae Ceaușescu la banchetul de stat oferit de regina Elisabeta a II-a și ducele de Edinburgh la palatul Buckingham -13 iunie 1978-

Maiestate, Alteță, Doamnelor și domnilor,

Doresc să exprim cele mai vii mulțumiri, în numele meu și al soției, pentru ospitalitatea cu care suntem înconjurați, pentru ambianța cordială în care se desfășoară vizita de stat pe care o întreprindem în Anglia. Îmi este deosebit de plăcut să folosesc acest prilej pentru a adresa Maiestății voastre și Ducelui de Edinburgh salutul nostru călduros și cele mai bune urări, iar poporului englez un mesaj de prietenie și dorința sinceră de colaborare din partea poporului român.

Legăturile dintre România și Marea Britanie au rădăcini străvechi și bogate tradiții ce datează încă de pe vremea imperiului roman. De-a lungul timpului, contactele și schimburile dintre popoarele noastre au continuat să se dezvolte. Aș aminti astfel, prezența unor cavaleri englezi în tabăra domnitorului român Mircea cel Bătrân – în timpul luptelor desfășurate la sfârșitul secolului al XIV-lea împotriva dominației otomane, pentru libertate și neatârnare – precum și schimbul de mărfuri – desfășurat între popoarele noastre încă din secolul al XVI-lea. Mai târziu, o dată cu înfăptuirea unirii Principatelor Române și crearea statului național unitar român, între țările noastre s-au stabilit și s-au dezvoltat relații de colaborare tot mai strânse.

Astăzi între România și Marea Britanie există largi raporturi economice, tehnico-științifice, cultural-artistice, se amplifică tot mai mult conlucrarea în domeniul vieții internaționale. Contactele politice la diferite niveluri, schimburile de vizite din ce în mai frecvente în ultimul timp, au contribuit și contribuie la mai buna cunoaștere și apropiere între cele două țări și popoare. Actuala noastră vizită constituie o elocventă expresie a bunelor relații româno-engleze, cât și a dorinței comune de a le imprima un curs continuu ascendent.

Suntem convinși că dezvoltarea multilaterală a colaborării dintre România și Marea Britanie, pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc – principii consemnate în Declarația comună româno-britanică din 1975 – corespunde pe deplin intereselor popoarelor noastre, înscriindu-se, totodată, ca o contribuție concretă la cauza securității și cooperării pe continentul european și în întreaga lume. Întemeindu-se și în viitor pe aceste principii, relațiile româno-britanice vor oferi, fără îndoială, în contextul lumii de azi, un viu exemplu de raporturi între două state cu orânduiri sociale diferite dornice să trăiască în înțelegere și prietenie.

loading...
DISTRIBUIȚI