Anunț IMPORTANT! Se schimbă LEGEA creditelor la bănci! Vezi ce modificări va aduce noua lege!

130
0
DISTRIBUIȚI

Analiști financiari, bancheri, avocați și profesori universitari au analizat, în cadrul unui seminar organizat de Finmedia, proiectul legii plafonării dobânzilor la credite, care a fost aprobat săptămâna aceasta în Senat. Concluziile au fost că imixtiunea statului într-o piață liberă nu poate fi benefică, iar o astfel de lege are efecte și asupra sistemului bancar, și asupra consumatorilor, potrivit economica.net.

Una dintre cele trei propuneri legislative depuse de senatorul PNL, Daniel Zamfir, în Senat, la sfârșitul anului trecut – modificarea OG 13/2011 – solicită limitarea dobânzilor la împrumuturile în lei. Promovată iniţial ca modificare legislativă care să limiteze dobânzile penalizatoare, în special cele practicate de IFN, noua lege doreşte limitarea tuturor dobânzilor din contractele de credit vechi şi noi, încheiate şi de IFN-uri şi de bănci, la nivelul dobânzii legale, plus 50% la vremea respectivă, adică 2,62%.

Săptămâna acesta, comisia juridică, cea economică și cea pentru buget din Senat au aprobat la unison modificările propuse de inițiatorul legii: plafonarea dobânzii anuale efective la creditele ipotecare conform formulei “dobânda BNR înmulțită cu 2,5, adică 5,62% la nivelul actual”. La ora actuală DAE la creditul ipotecar este în jurul acestei valori, dar dobânzile sunt în creștere, atât cea de politică monetară, cât și indicii de referință luați în calcul la formarea dobânzii. Conform aceluiași proiect, DAE pentru creditele de consum ar trebui limitată la 18%.

Un studiu al Comisiei Europene transmis de BNR arată că UE este împărţită în două în privinţa plafonării dobânzilor la credite. Totuşi, studiul citat de banca centrală arată că în cea mai mare parte a lor, ţările care au adoptat legi pentru acest aspect folosesc diferenţiat plafonarea. Majoritatea au optat pentru scheme de calcul care se modifică în timp, bazându-se în principal pe rata medie a dobânzilor din piaţă, stabilită, în cazul României, lunar, de către BNR.

Ce spun principalii jucători de pe piața din România despre acest proiect și riscurile pe care le aduce:

Biriș: Când piața se închide pentru toți, au de câștigat cămătarii

Avocatul Gabriel Biriș este de părere că proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite este “o imensă tâmpenie. Ce este dobânda de fapt? Este prețul banilor și atunci când reglementezi prețul banilor prin lege înseamnă că poți limita prețul oricărui produs”, a declarat Biriș. Acesta a precizat că este un mare consumator de produse financiare, toate investițiile personale sau pe persoană juridică fiind făcute exclusiv prin credit bancar sau leasing, de la casă la mașinile firmei și chiar mobilier. Acest lucru a fost posibil datorită unei relații de parteneriat și încredere între debitor și creditor, chiar dacă uneori dobânzile au fost mai mari sau mai mici.

“Am apelat la credit pentru că mi-a convenit, dar mi se pare ridicol să vii să plafonezi dobânda la 18%, de exemplu. În anumite situații, dacă dobânda cheie ar fi foarte mică, o asemenea măsură ar putea aduce românii în situația de a nu se mai putea împrumuta, pentru că băncile n-ar mai putea îngloba în dobândă costul riscului. La creditele de consum dobânda de 18% mi se pare mare, dar ea include un anumit risc. Dacă mâine dobânda de politică monetară ar fi redusă la 0 și ceva, atunci și dobânda bancară ar trebui să fie 0,2 și ceva, deci niciun român nu s-ar mai împrumuta. Deci e ceva stupid. Când piața se închide pentru toți, au de câștigat cămătarii”, a spus Biriș.

Horia Braun, BCR: Dobânzile fixe pot dispărea, iar clienții vulnerabili vor fi dezavantajați

Horia Braun, economist șef al BCR, a arătat, la rândul său, că o astfel de măsură ar avea o serie de efecte perverse asupra pieței. Un prim aspect se leagă de promovarea cămătăriei, dezavantajarea categoriei clienților vulnerabili și chiar limitarea sau condamnarea la dispariție a dobânzilor fixe la credite.

“Cu o astfel de politică poți să împingi clienții în afara sistemului, din zona bancară ei vor fi împinși către instituțiile financiare nebancare și apoi în zona informală, spre cămătărie. Clienții vulnerabili  vor fi dezavantajați. Clienții care au un rating de risc mai scazut vor fi creditați cu o dobândă mai mică. Cei care au salariul minim sunt mai vulnerabili și vor avea de suferit. În plus, un alt efect  pervers poate fi dat de cei care au astăzi credite la dobânzi mai mici, dacă apare aceasta lege, ei se vor împrumuta și mai mult, creând riscul de supraîndatorare”, a declarat Horia Braun.

loading...

Pe de altă parte, plafonarea dobânzilor la credite ar putea conduce la dispariția de pe piață a creditelor cu dobândă fixă, a precizat Braun. “Roborul e pe un trend de creștere și avem un risc de dobândă pentru cel ce se împrumută. O soluție ar fi să te împrumuți cu dobândă fixă, care este în general mai mare decât cea variabilă, pentru că costurile variază mult. Practic, prin plafonare, dobânzile fixe ar putea fi scoase de pe piață. Cu cât dobânda cheie este mai mică, cu atât marja de manevră a băncii este mai mică”,  a explicat acesta.

Mircea Busuioceanu, vicepreședinte Raiffeisen Bank: Riscul? Limitarea creditării

Vicepreședintele diviziei de risc a Raiffeisen Bank, Mircea Busuioceanu, spune că personal nu crede în intervenția statului în economie pentru că o astfel de plafonare poate impune limitarea prețurilor la orice tipuri de produse sau servicii. “Din punct de vedere al riscului, există posibilitatea ca această decizie, dacă va fi luată, să conducă la o limitare a creditării. În ce măsură? Cât de mare sau drastică va fi această limitare nu știm, pentru că nu știm forma finală a legii și pentru că nu am văzut încă studii de impact pe această temă”, a declarat Busuioceanu. Dacă însă va ieși această lege, dacă vor fi alese alte interese în locul celor stringente, depinde foarte mult cum va arăta această lege.

ARB: Vom aduce studii de impact al plafonării dobânzii asupra pieței bancare

“Vă asigur că impactul plafonării dobânzii este unul destul de mare și asupra consumatorilor și a pieței bancare în general. Vom veni cu studii de impact pe toate cele trei proiecte de legi. Avem studii legate de acest lucru și va garantăm că sunt destul de bine puse la punct pentru a putea fi ascultați”, a declarat Florin Dănescu, director general al Asociației Române a Băncilor.

Radu Mușetescu, profesor universitar doctor ASE: Poate conduce la excluziunea bancară

După manual, o astfel de plafonare a dobânzilor va conduce la scăderea ofertei și chiar la o descurajare a intrărilor de capital străin în România, precizează profesorul doctor Radu Mușetescu. Acesta precizează că impunerea unor prețuri maximale mai mici decât media pieței face piața nefuncțională. “Dacă acest proiect va deveni lege va conta foarte mult ce politică monetară va adopta BNR. Cererea va atrage alți consumatori pe piață care nu s-ar fi calificat la un preț mai mic. Unii nu îi vor credita, alții da, și va conduce la o majorare a NPL”.

Radu Mușetescu precizează că această lege va inaugura o prohibiție a creditării. Creditarea totuși nu va dispărea, dar o va obliga să se transforme în alte canale și treptat va conduce la excluziunea financiară. Practic o repliere a a formelor de finanțare în alte tipuri de canale alternative de finanțare, poate chiar apariția fondurilor cu capital de risc.

Comisiile reunite ale Senatului, cea economică, cea juridică şi cea de buget-finanţe au avizat favorabil două dintre cele trei proiecte de lege propuse de senatorul PNL Daniel Zamfir. Potrivit acestuia, dobânda anuală efectivă (DAE) în cazul creditelor ipotecare ar putea fi plafonată la dobânda BNR (în prezent 2,25%) înmulţit cu 2,5, deci un total de 5,62%. Cel de-al doilea amendament vizează nivelul dobânzii anuale efective la creditele de consum la 18%. Al doilea proiect de lege privind cuantumul maxim pe care recuperatorii îl pot solicita debitorului executat a primit la rândul său aviz favorabil, cu 16 voturi pentru, 2 abţineri şi 5 împotrivă. Potrivit acestui proiect, debitorul nu va plăti recuperatorului de creanţe întreaga sumă pe care o datora băncii, ci doar dublul valorii dată de recuperator în momentul în care a cumpărat creanţa de la bancă. Mai exact, dacă o restanţă de 40.000 de euro a fost cumpărată de recuperator la 10% din valoarea ei, debitorul va plăti recuperatorului de creanţe 8.000 de euro (10%, adică 4.000, de două ori), şi nu valoarea totală de 40.000 de euro.

Cel de-al treilea proiect propus de senatorul Zamfir, care vizează societăţile de leasing şi pierderea caracterului de titlu executoriu al contractului de finanţare, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. Potrivit senatorului, aceste contracte ar trebui să nu mai fie titluri executorii, ci să se meargă în instanţă pentru obţinerea unui astfel de titlu. În acelaşi timp, contractele de leasing trebuie şi ele reechilibrate, aşa cum Curtea Constituţională a hotărât că trebuie să se întâmple cu cele de credit. Trebuie reglementate toate domeniile astfel încât să nu existe o poziţie dominantă, ci una de echilibru între părţi.

loading...
SURSĂeconomica.net
DISTRIBUIȚI