Oceanele Pamantului – un mister neelucidat !

677
0
DISTRIBUIȚI

Mai mult de doua treimi din suprafata Pamantului sunt acoperite de apele a cinci oceane legate intre ele. Pacificul, Atlanticul, Oceanul Indian si cel Arctic au fost cunoscute ca atara de secole. Cel de-al cincilea ocean, Oceanul Antarctic (sau de Sud), a fost demarcat de Organizatia Hidrografica Internationala abia in anul 2000. Acesta cuprinde toate apele care inconjoara Antarctida pana la 60 grade laltitudine sudica, reunind zone care inainte erau considerate parti din oceanele Pacific, Atlantic si Indian. O regiune cunoscuta sub denumirea de Zona Polara Frontala Antarctica separa apele inghetate ale Oceanului Antarctic de apele calde din nord.

Oceanele absorb mai mult de 80% din radiatia solara care ajunge pe Pamant, iar apa are o capacitate remarcabila de stocare a caldurii. Ca urmare, masa de apa de la suprafata oceanelor, adica 10% din volumul total, contine mai multa caldura decat intreaga atmosfera. Pe masura ce curentii oceanici transporta aceasta imensa cantitate de caldura in jurul globului, ei influenteaza clima. De exemplu, Curentul Golfului poarta apa calda din Caraibe trecand prin Estul SUA catre nordul Europei,  facand ca nordul Europei sa fie cu mult mai cald decat nordul Canadei, desi e situat la aceleasi  latitudini.

Pe fundul marin, scoarta oceanica, exista canioane enorme si tot aici se intind cele mai lungi lanturi muntoase de pe Pamant. Au fost descoperite forme de viata bizare, adaptate insa perfect la adancimile reci si intunecoase. Dar mai mult de 90% din oceanele Pamantului abia de acum urmeaza sa fie cunoscute.

Oceanul Indian

Oceanul Indian, al treila ca marime de pe Pamant, acopera 68,6 milioane Km patrati. intinzandu-de de pe coasta de est a Africii pana pe coasta de vest a Australiei si de la tarmul de sud al Asiei pana la Oceanul Antarctic. O serie de mari lanturi muntoase, printre care si cel din mijlocul lui, se intind din Marea Arabiei pana in centrul oceanului, unde se bifurca, formand lantul Vest-Indian si Creasta Australo-Antarctica. In sudul acestor placi tectonice de granita se afla masivele podisului Kerguelen.  La nord, se intind numeroase platouri si culmi subsidiare si stabile, incluzand si Creasta Nynetyeast, cea mai lunga creasta dreapta din lume, numita  dupa intinderea sa de-a lundum meridianului de 90 de grade, de est. Cea mai adanca parte a Oceanului Indian este groapa Java, situata la sud de insula Indoneziana Java, unde fundul oceanic coboara pana la 7 125 metri sub nivelul marii.

Oceanul Pacific

loading...

Pacificul este cel mai mare dintre oceane.  Are o suprafata si un volum de doua ori mai mari decat  Oceanul Atlantic, iar ca suprafata depaseste continentele luate impreuna. Acoperind 155,6 milioane de km patrati, separa continentele Asia si Australia de Americi. O placa tectonica de margine divergenta care se intinde la sud de Mexic formeaza Dorsala Pacificului de Est, parte a marelui lant de culmi din mijlocul oceanului, care seruiesc in jurul globului. Fose formate prin subductie marginesc formele platformelor continentale din est, iar un lant de varfuri vulcanice insoteste linia tarmului. La vest, o serie complexa de placi  tectonice convergente formeaza un sir de fose adanci, marginite de arhipeleaguri vulcanice. Aceste zone cu activitate vulcanica si seismica, ce aproape inconjoara Pacificul , sunt cunoscute sub numle de “Cercul de Foc”. In contrast, fundul Pacificului central este relativ stabil, fiind format in pricipal din bazine largi, brazdate de falii lungi, orientate pe directia vest-est.

Oceanul Atlantic

Marginit de America de Nord si de Sud la vest si de Europa si Africa la est, Atlanticul este al doilea ocean ca marime din lume, acoperind 76,8 milioane de km patrati din suprafata globului. Bazinul sau este despartit in doua de Dorsala Medio-Atlantica, un enorm lant muntos vulcanic submarin, despicat, la randul sau, de o vale de rift adanca, unde magma care se ridica permanent impinge placile tectonice adiacente lateral, indepartandu-le. Nenumarate falii se intind paralel cu directia de miscare a lacilor, deschizand drum larg unor bazine intinse, brazdate de inaltimi, care, la randul lor, urca spre platforma continentala cu grosime variabila. In marile Caraibelor si Scotiei, incretirea fundului marin a creat gropi abrupte pe ambele parti, cea mai mare fiind Puerto Rico.

Oceanul Arctic

Acoperind o suprafata de 14,1 milioane de km patrati, Oceanul Arctic este cel mai mic ocean din lume. El este inconjurat de tarmurile continentale ale Americii de Nord, ale Europei si ale Asiei, precum si de insule asociate, inclusiv de cea mai mare insula de pe Pamant, Groenlanda. Oceanul atinge adancimi de peste 5 500 metri si este este impartit in bazine majore de lanturi montane submarine intinse, dintre care cel mai mare, Creasta Lomonosov, depaseste inaltimea de 3 000 de metri. Banchiza acopera tot timpul anului o mare parte din suprafata marii, iarna extinzandu-se pana la aproape toate tarmurile continentale. Aceasta linie de tarm este locuita de mii de ani de grupuri indigene ca eschimosi, nord-americani, iakuti si europeni saami. Ei au invatat sa traiasca in clima extrema, caracterizata iarna prin luni intregi de noapte polara, si sa exploateze eficient gama restransa de resurse naturale  din aceste tinuturi. Europenii au explorat prima data Oceanul Arctic in secolul XVI, cautand un drum mai scurt intre Europa si Asia. Recent, aici s-au descoperit mari rezerve de zacaminte minerale submarine.

loading...
DISTRIBUIȚI